Poezie
ființa holbată a coșciugului cu jucării
1 min lectură·
Mediu
toate sfârșesc în fum de frunze sau în răvășire de atom –
eu... cu ochi de melc și vânt pe buze lepăda-voi pieile de om
veți vedea cuvintele prin carne străpungându-mă cu viermi de tuș
sfârâind spumos pe jarul întețit de vii cu rumeguș
cocoțat pe-o scândură-nscenată ca pe-un rug improvizat chiar azi
huiduit de anonimi cu stare aclamând spectacolul: Poete arzi!
nu vor scăpa de urme: reflectorul de ebonită
protezele manechinelor vor rămâne –
stranii pași
bizare semne de rămas bun
al nimănui
focul din inima spectatorului pornește cu scânteia din ochii
celui suferind și învins
de ce scormone copilul acesta în lada cu jucării stricate
să fi văzut culoarea gunoaielor aprinse de mâna străinilor
dansul cortinei i se pare nestins
hainele tatălui prea mari
sau cântecul cerșetorului
nu îi dă voie să adoarmă înstelându-i-se în urechi
tace caligrafiază imaginar iubește rar dar mai ales în lipsă
inima lui e o elipsă a dorului mărturisit icoanei
noapte bună, Copile!
săru-mâna, noapte bună, Mamă!
din beznă cuvintele îmi ating fruntea ciotul aripilor
mă scrie în tăciune
sting ochii aștept
mâna ce va țâșni din ladă să mă ardă
055.766
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 188
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “ființa holbată a coșciugului cu jucării.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/244197/fiinta-holbata-a-cosciugului-cu-jucariiComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DȘDȘDaniela Șontică✓un scris in elipsa, aproape sententios, sentimental, flashuri ivindu-se din intunecimi, imagini refolosite/refolosibile, cadentare cautata, caligrafierea cuminte a unor stari colectionate cu grija.
0
VMcred foarte mult în caligrafie, Daniela; de acolo simt eu venind pasiunea pentru \"corpul literei\", pentru acel 99% transpirație menit a împlini inspirația; harul e al Domnului, truda e a omului...; mulțumesc pentru lectură și pentru esențializare.
0
AMparca sunt scrise noaptea la opait
tu avind febra
muncit de copilul ce ai fost sau ai fi putut fi
lazile acelea ma obsedeaza, ramasul bun dat sau nu
un foc de artificii printre sentimentele \"cu ace\" ca a un arici sufletesc
tu avind febra
muncit de copilul ce ai fost sau ai fi putut fi
lazile acelea ma obsedeaza, ramasul bun dat sau nu
un foc de artificii printre sentimentele \"cu ace\" ca a un arici sufletesc
0
VMai dreptate, Anni; omul un arici, soarta o vulpe; va urina pe el și, chiar dacă pute, îl va mânca.
alături și eu (iar am pregetat să las un semn);
mulțumesc.
alături și eu (iar am pregetat să las un semn);
mulțumesc.
0
IR Ma fascineaza poeziile tale pe care abia acum le-am descoperit! E inefabil ceea ce simt, citindu-te...
0