Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

fiul păianjenului

1 min lectură·
Mediu
când nu aveau bani de bocanci
mă încălțau în cărți
cel mai urât tărâm de poveste îl vezi dacă
privești la alți copii pe derdeluș iar tu
întorci pagina de parcă
cei mari te-ar bate să îi tragi cu sania la deal
rugăciunea dinaintea culcării nu poate alunga
paingul presimțindu-ți singurătățile primăverii
când înfloreau copacii nu aveau bani de cizme
mă încălțau în cărți
unora chiar le rupeam coperta fiindcă alergam
desculț printre poze de gheață până la cuibul
puiului de vrabie rămas peste iarnă
pentru mine
(așa credeam...)
fiecare asfințit e o muscă prinsă în plasa țesută
dintr-o liniște cleioasă poate
întuneric secretat din fălci nesătule
din acest material spuneam îmi voi croi primul
rând de haine
e rezistent poate să țină
chiar și o pasăre ce n-a mai apucat să zboare
totuși
somnul ce urma rugăciunii era întotdeauna
mai liniștit
crescusem
mă încălțam singur acum
chiar învățasem
în loc de șireturi
să înnod singur rânduri negre de poezie
033.580
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
160
Citire
1 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “fiul păianjenului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/243693/fiul-paianjenului

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@aida-hancerAHAida Hancer
daca as putea as comenta mai mult pe marginea versurilor lale, insa e prea frumos, prea naiv, prea \"premeditat\" in acelasi timp.Totul se leaga, se armonizeaza.Un singur lucru e redundant:inguratatile primaverii, findca e un moticuv \'tocit\".In rest, una dintre cele mai frumoase poeme de pana acum!
0
@dorin-cozanDCdorin cozan
numai copiii si nebunii nu pot lega sireturi
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
mulțumesc, Aida, pentru apreciere; cât despre \"redundant\", nu îmi fac griji; viața însăși este redundantă.

Dorin: tocmai de aceea au fost lăsați să vină la...; cine nu trăiește \"dezlegat\" nici nu poate păși din sine afară; ești bine venit; mulțumesc pentru semn.
0