Poezie
din hristea înfloritu-ați
1 min lectură·
Mediu
au înflorit florinele florinii
la doar o zi după ce-a împrimăvărat nichita
pentru voi a dormit azi noapte licuriciul
la icoană să iasă înaintea iernii viitoare
cu glezna-n apă sau mai sus
prin muguri care s-au mai spus
în limba dornică a învăța să zboare
în fiecare inimă tace un plod
vânzătorii de ouă îl cred aliniat în cartoane
de moarte cu rariștea îngălbenită
în fiecare gospodărie de țară încălzită la plită
așteaptă mâncarea de pomană
așezați-vă așadar la masă în arbori
să fiți poeziei fluiere de salcie cu frunze și ochi
răsare duminica în biserici
e timpul
să ne grăbim la slujba de oameni
043.168
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “din hristea înfloritu-ați.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/239781/din-hristea-infloritu-atiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
alaturi de fratele sau, nu laturi de fratele sau
0
femeia își duce rufele la râu
ea nu duce cuvântul rufă la râu
nici poate spăla
nici poate păși apa
întocmai femeii îmbrăcate altceva
numai în cuvinte pământul
nu te poate stoarce
soarele nu te poate usca
oamenii nu te vor uita fără să se uite
mulțumesc, Carmen; totuși, textul meu nu s-a dorit o \"canonizare\", ci numai un La Mulți Ani - zieli de ieri, Nichita, și zilei de azi, Florine și Florini.
să dăm Poetului ce-i al Poetului și zilei de azi răutatea ei.
ea nu duce cuvântul rufă la râu
nici poate spăla
nici poate păși apa
întocmai femeii îmbrăcate altceva
numai în cuvinte pământul
nu te poate stoarce
soarele nu te poate usca
oamenii nu te vor uita fără să se uite
mulțumesc, Carmen; totuși, textul meu nu s-a dorit o \"canonizare\", ci numai un La Mulți Ani - zieli de ieri, Nichita, și zilei de azi, Florine și Florini.
să dăm Poetului ce-i al Poetului și zilei de azi răutatea ei.
0
Eu asa am citit, dar daca nu-i pe placul poetului, citirea mea tac si le urez din suflet, celor cu nume de flaore sa le inforeasca iubirea in suflet si asemenea lui Hristea, inclusiv Nichita, sa alaeaga mereu prin gandul bun, vorba buna si fapta buna, sa stea in dreapta LUI.
0

si-n el vom invia intr-o zi
dupa ce ne vom curati de cuvintele rostite impotriva Tatalui
dupa ce ne vom curati de cuvinte rostite impotriva Fiului
dupa ce ne vom curatii de cuvintele rostite impotriva Mariei si vom rosti:
Faca-se mie dupa voia Ta!, luand forma ieslei
il vom primi pe cel ce se naste
in menajeria noastra de sticla
asa cum a facut-o si el
fratele nostru mai mare
pe care l-am zarit
pregatindu-se sa mai patimeasca o data
laturi de fratele sau
CUVANTUL
pe care astazi il slavim si maine il vom crucifica
de dragul salvarii talharului
Baraba.
***
Baraba de Nichita Stanescu
Baraba
Ai auzit vreodata, prietene, de Mine,
pe cind in largul lumii cutreerai semet
pe cind, cu lanci si scuturi, cohortele straine
te cautau sa-ti ceara al vietii tale pret?
Ai auzit vreodata, prietene, de Mine,
cind floarea tineretii isi scutura podoaba?
Ca sa te scap de lanturi, de moarte, de rusine,
Eu am murit pe cruce, in locul tau, Baraba…
Eu rasadisem pacea, tu semanai furtuna.
Si pe-amindoi multimea ne-a pus pe un cintar.
Minciuna cea din umbra alese-atunci minciuna,
tilharii cei cu vaza cerura pe tilhar.
Puteam sa sbor din lume, satul de-a ei urgie.
Si-atunci multimea oarba te-ar fi cerut degeaba.
Dar M-am gindit la tine, privind spre vesnicie,
Si am murit pe cruce, in locul tau, Baraba…
Te chem si astazi: Vino si vom strabate norii!
Te-am cautat cu lacrimi prin spini si bolovani.
Dar vremea e tirzie. Mijesc pe dealuri zorii.
Si ceru-ntreg te-asteapta de doua mii de ani.
De-ai sti ce neagra noapte si ce adinc fierbinte
va fi… cind suferinta nu va cunoaste graba…
Vei plinge totdeauna si-tii vei aduce-aminte
ca am murit pe cruce, in locul tau, Baraba!