Poezie
în ziua de-apoi
1 min lectură·
Mediu
în ziua de-apoi
șterge-mi versurile: sufletul lor alb nu se vede
a ars în tinerețe în zeci de drumeții –
această rimă: cântec nu e cum poate-ai crede
e numai vântul lumii foșnind printre hârtii
eu mai miros a trenuri de muncitori în port
a libertăți bizare cu răsărit la glezne
când mai dormeau părinții cu umerii sub cort
mi se părea fugitul de-acasă mult prea lesne
un pumn de apă-n gară mi-era adesea prânz
cu bufnițe sub arbori cinam ca într-o taină
și învelit cu duhul întocmai ca un mânz
visam ziua de mâine că mi-este trup și haină
002.035
0