Poezie

de-o seamă: tata, mama, eu.

1 min lectură·15 decembrie 2006

Mediu

mi-e poate timp și semn și teamă

să mă încred în tine mamă

și să-ți strig numele spre cer

cu glasul meu lupit de ger

îmi port izvorul printre pietre

fără palton și fără ghete

cum m-ai făcut: pielit cuvinte

pe care încă le țin minte

mă mai lovesc de câte-un pod

sparg burți de fiare mă deznod

și parcă alb printre coline

îl văd pe tata care vine

033.832

Despre aceasta lucrare

Autor: Vasile Munteanu
Tip: Poezie
Cuvinte: 69
Citire: 1 min
Versuri: 12
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “de-o seamă: tata, mama, eu..” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/220348/de-o-seama-tata-mama-eu

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

CC Constantin Codreanu✓15 dec. 2006

\"timp și semn și teamă\" un joc de cuvinte care captează atenția din start chemnând spre o recitre imenentă atunci când dai de \"mi-e timp\".
\"glasul meu lupit de ger\", interesantă adjectivizarea unui substantiv prin trecerea pe la participiu trecut!

Cu drag,
Constantin

VM Vasile Munteanu✓15 dec. 2006

Constantin, preumblarea ta printre cele formal gramaticale te poartă înspre sau dinspre poezie, că nu mi-am putut da seama.

cu reciprocitate,

CC Constantin Codreanu✓15 dec. 2006

(în primul rând, iminentă)
Doar înspre, Vasile, doar înspre! E o răzvrătire de la forme, dar nu prin negarea lor, ci, dimpotrivă, prin admirația posibilității lor de reproducere ulterioară, a contației lor de tezaur explorabil și exploatabil! De aceea întotdeuna am admirat talentul unora de a face cuvintele să se iubească întru procreare!

Cu drag,
Constantin