Poezie
număr cu semințe
(teatru foarte scurt, aproape circ)
1 min lectură·
Mediu
în somnul acesta pe care
noi toți îl jucăm separat
femeia pe scenă tresare
zăpezi scuturând din bărbat
ard stâlpii sau viii țin luna
pătrunsă cu sex de beton
jertfindu-i cu zâmbet cununa
aplaudă zeu-n balcon
aprindeți lumina
dărâmați strapontina
strig extaziat
în garderobă s-a golit oceanul
de ploi de spermă și scuipat
în țara aceasta de teatru mimat
în cămin cultural
vânzătorul de bilete
cască-nchide pleac-acasă
este singurul normal
o altă seară altă cheie
îngenuncheat ca în tranșee
iubește încă o femeie
rămasă-n perne cu migrenă
și beată lumea-i ține trenă
născând copii artiștilor
001.966
0