Poezie
vavilonia
1 min lectură·
Mediu
a murit scrisul! zic unii și fierb
colivă rea fără grâu de cuvinte
să râzi? să plângi? de inima lor
sădită-n ogor fără minte
creierul cui pocnește a nuci
gura cui miroase-a gutuie
cu secera-n mână snopesc frații mici
și dric după dric la cerul orb suie
[…]
aripi ciunte omoplații mei!
dumnezeule! mă mai vrei?!
sau mă zvârlu cu fruntea în jos
în crucile tale de os
bocitorilor! zodia mea-i cobilița
cămeșii lui iisus nu-i rupeți altița
sacagiilor! săturați-vă întâi pe voi
destul sufletul s-a fost fiert în noroi
023.555
0

Chiar nu am ce reprosa acestui text. Desi tendentios, are o prozodie impecabila, are nerv si produce emotii artistice veritabile, incat chiar si cei vizati, daca iubesc poezia, ar trebui sa-l admire (ei, as, sunt naiv!).
Cu stima,
Pasa