Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

povestea nucului alb

1 min lectură·
Mediu
desculț fără de straie înscorburit de gânduri
străbat alei jilave vegheate de statui
pe chipul lor de piatră morbidă funerară
străluce nemurirea din veacul nimănui
și bălăcind în mine sălbăticiuni rănite
încheg nămol uitării cutremurat și slab
ca-ntr-o poveste-n care sunt un călugăr alb
trăgând cu lanțuri grele capacul de la criptă
deasupra moartea moartă rânjește despletită
023.415
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
57
Citire
1 min
Versuri
9
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “povestea nucului alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/204714/povestea-nucului-alb

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@mariana-fulgerMFmariana fulger
Eu cred că moartea e, nu doliul și durerea fără margini din sufletele oamenilor, ci o pauză rece între două dimineți care ne-au fost date o singură dată. Poezia e o superbă înțelepciune macabră, dar e superbă. O zi fericită.
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
după cum se poate observa, \"cromatica specifică\" (și nu numai) este puțin răsturnată...; mulțuemsc pentru lectură și pentru rezonanță.

asemenea,
0