Poezie
coliviile, coșciuge de aer
1 min lectură·
Mediu
eliberând cuvintele
ne alăturăm
unei liste lungi de infractori
muriți în libertate
pet-shopurile au fost devalizate
din motiv de botniță
și de zgardă
mă uit prin vitrină – de-ar trece mama
să mă vadă
rujând boturile rânjitelor carnasiere
din coliviile izbite de pereți
prin ușile de sârmă îndoită
uneori
ca și cum ar mai veni toamna
câte o pasăre roșie
atât de roșie încât pare galbenă
se rotește
descumpănită
apoi își răsfiră fulgii
peste picioarele
hamsterilor striviți cu bocancii
dar nu trece decât iarna și ninge
într-o devălmășie
de parcă
ochii nevinovaților ar fi plecat
să se uite
023.111
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “coliviile, coșciuge de aer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/200732/coliviile-cosciuge-de-aerComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
un vers e gheara strânsă-n colivie, în sine sfâșie și scrie...
mulțumesc pentru cuvinte.
mulțumesc pentru cuvinte.
0

mai sunt si ultimele doua versuri, desigur, ca o incuietoare d\'aurita a coliviilor, slaba consolare altminteri pentru cel de dincolo de gratii.
in genere, nevinovat.
gata, hai ca iar vorbii prea mult:)
p.s. unele poezii ti le \"aud\" mai bine, altele mai putin, las semn cand si cand, nici haina veche n-o porti mereu, dar stii ca-i acolo.
pentru o vreme mai mult sau mai putin tomnoasa.