Poezie

eurotica

1 min lectură·11 august 2006

Mediu

flămânzii-au tăcut; batem doaga, butoi!

cei cu creier au murit înainte

corvodiți

ca o burtă de copil în nevoi

sorocit în sclipiri de ruină

am vârât fără noimă ne-mplinrea-n muzeu

morții râd formoliți în vitrină

e târziu poate mâine

vor petrece din nou

zugrăvind ei pereții cu petrol și benzină

sărbători încă sunt pe la porți unde rude

se unesc să îngroape ce n-au

toți vor lada sau cheia

ce la gât n-a purtat

când l-au pus lângă zid nicolau

[…]

pe bulevarde seara plin de-ar fi cu poeți

cu numele-n suflet de fete

rostit

între toți îți voi fi numai ție iubit

și ne vom număra sărutările iar nu banii

singuri noi

în grădina ghetsimani

ospătarul din coarne va croi negru frac

peste braț va purta

limba veșnic străină

clopoței plini de miere vor suna fără leac

iară norii în cozi vor plimba negreșit

multe ierni covrigei de făină

(primiți cu românul?)

023.486

Vasile Munteanu. “eurotica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/198145/eurotica

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

flamanzii asteapta
bucata aceea de paine
poate noi

primim, vasile, cum nu

scuză-mi răspunsul târziu, cauzat de absență; mulțumesc și... să fie primit :).

cu drag,