Poezie
șahul de tarabă jucat de câini fără o labă
1 min lectură·
Mediu
mai dați-mi voie să vă mint acum
când mă-ntristează scuturatul florii
că vă iubesc cum deținutul
iubește gardul închisorii
ne vom petrece printre piese fără brațe
vom străluci-ntre verbe fără gură
de nu cuprindem granița din piept
vom regreta gambitul din cultură
vom duce mâinile la suflet ca spre focuri
aliniați în ghețuri de cărbuni ascunși
poeții toți muri-vor în picioare
la copcă încheiați și rași și tunși
vor râde mamele pe margini sau vor plânge
își vor încrucișa iar brațele pe sâni
ca niște lese strânse peste gâtul
sălbăticiunilor ce nu mai vor stăpâni
duhnind grețos a ieftine parfumuri
ca o matroană grasă vei hlizi-n sofa
și îți vor linge ciclul de putere
toți bișnițarii, țară – zdreanța mea!
023.090
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “șahul de tarabă jucat de câini fără o labă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/190633/sahul-de-taraba-jucat-de-caini-fara-o-labaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
N-am mai citit de-o veșnicie o poezie atât de sfânt cioplită în coloana brâncușiană. Felicitări. O seară fericită.
0
sărut mâna ta brâncușiană, pasăre, femeie, fie ea ce-o fi...
Cu drag,
Cu drag,
0
