Poezie
poezie, degradanto!
1 min lectură·
Mediu
în ultimul timp
nu mă mai pot încălța fără să gâfâi
pornesc așa
desculț
prin mii și mii de kilometri de litere
înșiruite nici măcar după relief
nici atât în funcție de starea vremii
sau a temperaturii
din sticlă
se vede mult mai colorată incertitudinea
orice nu-știu-unde capătă o vagă formă
de nu-știu-ce
ies aburi pe care nu pot să-i respir
încep să pun întrebări fără noimă
de ce muzeul literaturii n-are lift
de ce biserica rusă este în coada ecvestrei
lui mihai viteazul
și dacă
puneți orice întrebare care și dacă
vă trece prin minte
întotdeauna mi-a plăcut liniștea
cea mai frumoasă idee este aceea
a unui lan pe care nu o să îl treiere nimeni
se coace
pocnește
putrezește
de bogat ce e
apoi viermii mă vor degusta ca pe un țuț
de secărică
fermentat
distilat
dublu înviat
023.494
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “poezie, degradanto!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/187937/poezie-degradantoComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O poezie buna scrisa de un poet asemenea. totul pentru scris. \"prin mii si mii de kilometri de litere\"
0
ai dreptate: \"totul pentru scris\", totul pentru gl(ag)orie... :); mulțumesc.
0
