Poezie
târându-mă ca o lupoaică însetată
1 min lectură·
Mediu
lucioasă – poate frunză de metal –
mi-a cumpărat ieri tinerețea un telal
veți auzi pe stradă noaptea cum mă strig
împoeeezesc! îm-po-eee-zesc…
mi-e frig…
lupoaica mea are cancer la sân
își târâie pieptul cu blana zburlită a fân
și-a înfipt botul în perete
fără suspin
fără patetism sau regrete
își sfâșie drumul
își mursică urma
încă o doare
luna cu cele patru picioare
vai uliță! unde îți sunt fântânile
tu m-ai îndepărtat în cârciumă
să nu gust apă cu săptămânile
și numai dimineața ling roua de pe frunze
ca o statuie înverzită pe buze
versuri vechi! versuri noi! cumpăr
rareori vând
va veni o vreme când…
002.183
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “târându-mă ca o lupoaică însetată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/187827/tarandu-ma-ca-o-lupoaica-insetataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
