Poezie
amintiri despre moartea numelui
1 min lectură·
Mediu
în conjuncturalele chilii ale copiilor
fără cămin
îmbăloșat viitorul pândește
patimă
oricărui vis
inima gurii fără surâs glăsuiește
cu lupii trag de glezna zdrelit-a nopții
e pentru cea din urmă-ntâia oară
mâinile fumegă a ferigi după ploaie
și ceață muntelui din suflet îi coboară
cea din urmă oară
întâia urmă
cu pietre bat pe mine mă M
unteanu
restul numelui e majusculă diminutivată
clanțele
giurgiuvelele
lenjeriile mirosind totdeauna a clor
somnul celor fără de somn
amușinează
îl latră
și glezna râde doamne cum mai râde
e pentru cea din urmă-ntâia oară
drumul l-au aprins
de cap l-au prins
ieșiți la geam să vedeți ce-l doboară
e pentru cea din urmă-ntâia oară
e pentru cea din urmă-ntâia
e pentru cea din urmă
023.165
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “amintiri despre moartea numelui.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/183977/amintiri-despre-moartea-numeluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMnumai oamenii fără nume ar face \"artă de dragul artei\"; prea multă ipocrizie de dragul onomasticii...
mulțumesc pentru \"strigarea numelui\" :).
mulțumesc pentru \"strigarea numelui\" :).
0
uneori nu inteleg de ce e asa, uneori constat pur si simplu ca a fost asa.
tu ai buzunarele doldora cu poezie.
arunc-o-n ceilalti.
piatra? who cares
in fond nu e decat o aglomerare mai densa de atomi.
intorc dara obrazul spre cuvinte, cautandu-le un nume.