Poezie
povestea Li-n-guriței
1 min lectură·
Mediu
privind flămânzii lăcuiți pe unghii
cu limba conturată în carmin
îmi spun că am ajuns în Þara-Lu-Mă-Nchin
mai sus de ursul ce și-a supt genunchiul
căzuse la cenacluri fiara-n oi
pe margini piei cu oase se strângeau în cete
mi s-a părut ciudat: muieri? și bete?
și dacă
limbile ce le atârnă din gură nu sunt pete
și sunt o boală cum nu s-a văzut
așa
o statuie grecească cu gâtul rupt
poate din lemn ars
piatră
marmură
sau aur
poate din copită de taur
pisată pe lună plină și înghițită cu vin
da! da! aceasta-i Þara-Lu-Mă-Nchin
unde ce e bun se bea cu lingurița
trebuie numai să deschizi gurița
și vor ieși din tine păcatele:
crime
preacurvii
hoții
și altele
pentru că cine dracu doamne iartă-mă stă să numere
turma cu prostia pe umere
doar dacă se vaietă vreunul: e greu taică...
vine mașina din cer și-l ridică de gaică
- i-ascultă, bă, stârpitură...
și îi vâră
lingurița pe gură îi rămâne
afară doar coada
ca un struț peste care a căzut zăpada
nu contează că ai fost premiat publicat recenzat –
ai ucis ai preacurvit și – oho! – ai furat:
litere
gura mare!
002.372
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 196
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “povestea Li-n-guriței.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1763413/povestea-li-n-guriteiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.