Poezie
Myself își ia rămas bun
“Voi, oameni superiori, feriți-vă de piața publică”
1 min lectură·
Mediu
iată-mă!
la piață în buzunar cu o sacoșă goală
în palme cuiele poeziilor
ultimei nopți
credeți
că reuși-voi să cumpăr cu ele
sufletului flămând ceva de-ale gurii
de-ale întremării făpturii
urcat în picioare pe un tomberon
cânt
sau cel puțin eu așa cred altminteri
de ce
se strâng în jurul meu maidanezii
și urlă
un cerșetor îmi întinde covrigul
din care molfăie cu rădăcinile lui
învinețite
însă ei
comercianții
neproducătorii
tăietura
spiritului care nu se mai vindecă
nu fac altceva decât să înjure
și să scuipe
îmi curge urechea prin care
cercelul timpului nu s-a petrecut
și iată infecția
cristalizând un munte de pietre
nu!
eu nu voi arunca
pentru că e departe ziua când
avea-voi îndemânarea
de a nimeri fiecare țeastă
afundată în câștig
îmi simt răsuflarea
în propria ceafă
și pomii
parcă au înfrunzit în dolari
noi iarba ultimilor măgari
ne încăpățânăm în tânjirea
iubirii
o! fie-vă dar milă!
înfigeți-mi în piept mulțimi
de târnăcoape
veni-vor porumbeii
în ciocuri să mă-ngroape
la ușă să vă lase
foșnind
punga cea goală
zadarnic veți striga atunci
spre mine:
scoală!
la tomberon o mână a în
cuiat
capacul
083.836
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 187
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 55
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “Myself își ia rămas bun.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/175589/myself-isi-ia-ramas-bunComentarii (8)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
CDCDCosmin Dragomir✓de metaforlele astea \"epitecisioase\" : \"pierzania câștigului & cercelul timpului\", strigă tot.
0
VMtocmai operam \"afundată în pierzania câștigului\" (pe care o găseam tauto-logică :) )...; mulțumesc.
la cercel mă mai gândesc.
la cercel mă mai gândesc.
0
VMdeși părerea generală este că epitetele \"și-au trăit traiul\", eu nu cred că \"au mâncat mălaiul\"; de exemplu, \"Cosmin\" nu este un epitet?
0
CDdar el dă unicitatea, numele meu încercînd să fie unic sau recognoscibil. din acest motiv au apărut prenumele.
nu chestia cu epitetele mă deranjează, dar metafora folosită e manieristă, defunctă, patetică. sunt mărunțisuri de neinițiat, chestii facile pe care parcă le așezi acolo în lipsă de altceva.
nu chestia cu epitetele mă deranjează, dar metafora folosită e manieristă, defunctă, patetică. sunt mărunțisuri de neinițiat, chestii facile pe care parcă le așezi acolo în lipsă de altceva.
0
VMsă ai dreptate, Cosmin; de fapt, ce crezi tu că trebuia să fie și lipsește? și de ce?
0
CDas lăsa in acele locuri spații. sincer. pentru că tipul de mesaj pe care vrei să-l transmiți prin acea metaforă poate îmbrăca o altă haină. acele metafore sunt forțate. aș căuta ori relaxare ori elaborare. sunt prea pretențioase pentru a fi literare
0
VMdin cele spuse de tine să înțeleg că:
a) un \"spațiu liber\" nu este \"manierist, defunct, patetic. un mărunțiș de neinițiat, chestie facilă, parcă așezat acolo în lipsă de altceva?\"
b) \"spațiul liber\" este \"literatura\" prezentului/viitorului?
\"
a) un \"spațiu liber\" nu este \"manierist, defunct, patetic. un mărunțiș de neinițiat, chestie facilă, parcă așezat acolo în lipsă de altceva?\"
b) \"spațiul liber\" este \"literatura\" prezentului/viitorului?
\"
0
CDnu la asta mă refeream. mai bine ieșeau părțile cu pricina, le treceai cu vederea și lăsai în locul liber d ecare pomeneam ar fi intrat versul succesor:D
0