Poezie
ard pescărușii
1 min lectură·
Mediu
la 2 Mai un monstru marin mușcă uscatul
târâtoarele sunt îngrozite
își apără puii lovind sinistra vietate cu mărăcini aprinși peste bot
țin sulițe de soare în mână din larg m-ai crede
un negru învelit în piele de tigru
imensitatea râde cu toți dinții
mușcă
și mușcă
sufletele nevrednice sunt încolăcite în tentacule de fum
poate mi-a venit rândul! îi strig
înghite-mă așadar vreau să te spintec
mi-e dor să-ți înstelez măruntaiele
clanț! dinții
orgie de flăcări
clanț! dinții
frica transformându-se în curaj
clanț!
clanț!
clanț!
un monstru marin sfărâmă-ntre fălci chiar și pietrele
eu pășesc flăcările cum vântul savana
înot între puii jertfiți și asta
e indivin
e covârșitor
cu oase afumate îmi râcâi pielea de-a lungul
pescărușii sfârâie-n mine ca morții în coșciuge de brad
înghite-mă!
sunt o vâslă de cântec
poate ți se va face rău și-ai să verși simfonii
cu o lovitură scurtă închid capacul pianului –
clanț!
eu trec prin poezie pe curenți de aer
002.421
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “ard pescărușii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1734266/ard-pescarusiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.