Poezie
pvc suicide
1 min lectură·
Mediu
cuvinte în exces cuvinte
cu oameni pe wc sau printre stări înalte
se-aude: pleosc! e ceasul –
cade
în pestilențialul meu interior
murim încet călcându-ne pe urme
iubim prea mult
deloc sau alandala
pământul e-o hazna puneți-mi scara
sau vidanjor sau înger – tot un drac!
mama iubea bărbații tata banii
eu am hulit
și m-am înstrăinat de ei cu anii
iar consolat de câte-o profesoară sau
de vreo actriță
am învățat că poți iubi și treaz și criță
dar unele ajung curând pensionare
iar de pe altele cad măștile
li se revarsă gușa
nu e wc în care ușa
să te ferească de ce-i iese omului pe gură
cu toți am îndoit genunchii fiecare
în viață a răspuns
măcar o dată: Ocupat!
aceasta-i clipa-n care celălalt
privindu-și ceasul a simțit sinceritate
artistul a zâmbit amar
cu pantalonii-n vine ia din cui chitara
și atârnându-și de gât sfoara
atâta doar a mai cântat:
„mi-a căzut ceasu-n căcat/ și sunt tare supărat/
și bag mâna pân’ la cot/ ceasu’ din căcat să-l scot”
012.315
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 172
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “pvc suicide.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1732677/pvc-suicideComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
am patit-o (si yo)... dar mai rau... cu portofelu\'.
ma faci (incaodat\') sa subscriu.
cu stima, Cornel Ghica