Poezie
superstiție
1 min lectură·
Mediu
în văicăreli cu ram gemând de sete
ochiul e-un cuib de cesuri în mișcare
și palma-ntinsă încă cerșind soare
tresare sub răceala măruntei fericiri
nu mă cuprind în rosturi mă revărs
precum un mort ce s-a bocit pe sine
groparii râd - s-au ușurat pe mine –
miros înțepător ca o albină
mă camuflau cu lumânări frivole
mă dezbrăcau de vămi să nu le trec
neputincioșilor! le strig: mă frec
de voi ca de un ochi ce mi se bate
002256
0
