Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

immortelle

1 min lectură·
Mediu
ca flori în vază
așez vieții semne de întrebare
timpul însă
le usucă una câte una
apa miroase a stătut
sau numai sufletul meu puturos
începe
să prindă rădăcini
îmi plimb palmele peste chip
cum cerul
își trece peste neodihnă migrații
voi fi într-o zi în acel loc de unde
nu îmi pot auzi inima
nu
încolțește
triumfă
plouă
ninge
moartea mea e începutul unui alt
ano-timp
023.574
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
67
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “immortelle.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/159639/immortelle

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@lie-marianLMLie Marian
Tin neaparat sa las un semn la aceasta poezie ,zic eu cu urme de toamna ,nu stiu sigur de ce ,dar acesta e sentimentul pe care mi-l exprima prima strofa,chiar daca mai spre sfarsit imi dau seama si de aceasta renastere.
Imi place si cum a fost gandita :prima strofa -o moarte a carnii sau mai bine zis o inradacinare in viata actuala,a doua strofa ar fi punctul de trecere si asteptare \"acel loc de unde nu îmi pot auzi inima\", si ultima parte a renasterii si ciclicitatii.Frumos zic eu ...desi ar mai fi multe de spus despre poezie dar ...
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
parafrazându-l pe Rilke, moartea noastră \"în lume\", nu înseamnă moarte destul...; mulțumesc pentru gând.
0