Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

poemica sfinxului din bucegi

1 min lectură·
Mediu
o însetare a ascensiunii a orbit în om
ipocrizia pietrei vântului și-a apei
m-a îngrozit descoperirea jumătății fără chip
de-atunci am încetat să mai visez
043.963
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
25
Citire
1 min
Versuri
4
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Munteanu. “poemica sfinxului din bucegi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/14011732/poemica-sfinxului-din-bucegi

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

si cu urma sarpelui pe piatra, a pasarii in aer (vant) si a pestelui in apa ce faci? lipsind straniu, jumatatea-femeie din toate acestea.

intr-adevar, ipocrizia ... mintind cu non-salanta, mi-ai amintit de maimuta aceea cu ochii, urechile si gura acoperita.

0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu

pentru că, atunci când ceva trebuie pus, a fost pus dinainte acolo; motiv pentru care nici o altă urmă nu există afară de urma ce rămâne prin sine.


mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre.
0
@marian-dragomirMDMarian Dragomir
"ipocrizia pietrei vântului și-a apei" cred ca toti suntem dusi de val si cand este prea tarziu realizam ce se intampla - atat in viata de zi cu zi cat si in cazul trairilor.
cu toate acestea finalul mi se pare prea transant- "de-atunci am încetat să mai visez" - lipsa visului nu echivaleaza cu imposibilitatea de a forma versuri, de a depasi trarile lumesti?
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu

încercați...


mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre.
0