Poezie
poemica sfinxului din bucegi
1 min lectură·
Mediu
o însetare a ascensiunii a orbit în om
ipocrizia pietrei vântului și-a apei
m-a îngrozit descoperirea jumătății fără chip
de-atunci am încetat să mai visez
043.977
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 25
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 4
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “poemica sfinxului din bucegi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/14011732/poemica-sfinxului-din-bucegiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
pentru că, atunci când ceva trebuie pus, a fost pus dinainte acolo; motiv pentru care nici o altă urmă nu există afară de urma ce rămâne prin sine.
mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre.
0
"ipocrizia pietrei vântului și-a apei" cred ca toti suntem dusi de val si cand este prea tarziu realizam ce se intampla - atat in viata de zi cu zi cat si in cazul trairilor.
cu toate acestea finalul mi se pare prea transant- "de-atunci am încetat să mai visez" - lipsa visului nu echivaleaza cu imposibilitatea de a forma versuri, de a depasi trarile lumesti?
cu toate acestea finalul mi se pare prea transant- "de-atunci am încetat să mai visez" - lipsa visului nu echivaleaza cu imposibilitatea de a forma versuri, de a depasi trarile lumesti?
0
încercați...
mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre.
0

intr-adevar, ipocrizia ... mintind cu non-salanta, mi-ai amintit de maimuta aceea cu ochii, urechile si gura acoperita.