Poezie
priveghi cu verbul blegit
1 min lectură·
Mediu
poezia românească pute
am să o fi scris altfel
nu
ma-mă ta-tă iu-bit(o) definiți religios
într-un tratat de lătratologie
pur și simplu delir de bețiv onirism sau magopeție
fiecare a doua silabă joacă rolul piciorului
unei lămpi cu spirt
la flacăra căreia viața comportă formula banalității
reacției în lanț
pe faianța chituită cu mirt
te implor! pune
sexului botniță
căldurile acestor cățele m-au transpirat
destul(!)
cu forța puterii cuvântului poruncesc:
ieși! din min(T)e cititorule
ochiul tău e mai steril decât sperma uscată
zadarnic torni asupra-i apă
sufletul nu se înmoaie nu se îndoaie
doar își înfoaie
coada sub care privești insistent
și râd de lansările voastre cu sinceritate
cum ar trebui să râdă toți colegii la
moartea unui comediant
la fel degetele nopții ce-orbecăiesc pe tastatură
și cărora până în zori
în loc de unghii le va crește gură
de aia zic – să ne vedem
de ale noastre fiecare
atâția impotenți își duc sămânța precum o boală
pe picioare
002.124
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “priveghi cu verbul blegit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13993476/priveghi-cu-verbul-blegitComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.