Poezie
și voi
1 min lectură·
Mediu
se apropie paștele
iar voi
ați mai adus o găleată cu apă v-ați temut
să dormiți îl citiserăți pe thales ochii îmi
fumegau pe gură scântei îmi săreau încă
oricât de aglomerată biserica are colțurile
ei goale toți se feresc de locurile de unde
nici icoanele nici altarul
nu se văd
mai rău
curenții de aer îngrămădesc într-acolo
deopotrivă bârfele și fumul
câtă nevoie de iertare! avem de sărbători
cumpărăm aprindem rânduim închinăm
pupăm milostivim
apoi
repede la ale noastre
mâine e luni și un serviciu e la fel de sfânt
în ziua de astăzi
cândva a luat foc părul unei femei frumoase
nimeni nu a sărit să-l stingă
toți formaseră
împrejuru-i un cerc
din senin s-a pornit ploaia
am auzit că s-a măritat
de atunci
nu mai cred în lumina primită prin alții
023.632
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “și voi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13973138/si-voiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
spun aceasta deoarece ultima strofă (nu doar aici, ci în fiecare text pe care îl scriu, cel puțin încerc, așa îmi place să cred, nu am pretenția că reușesc întotdeauna) este o concluzia celorlalte; deci ultima strofă este cumva un summum care mă depășește, îmi adună, ca o deltă, apele aparent împrăștiate, altminteri independente.
cât despre unde, când, cum și de ce s-a aprins părul frumoasei femei..., las fiecăruia libertatea de a-și imagina.
oricum, mulțumesc pentru lectură și pentru semnul despre.
0

începutul ,intrarea în carnea poemului sunt mai putin reusite...
la început am crezut ca parul fetei s-a aprins în biserica,în timpul nuntii...
s-ar fi stabilit o legatura cu începutul...