Poezie
pe scara beaufort într-un imobil puțin însărcinat și puțin pe contrasens
2 min lectură·
Mediu
urc scările din 3 în 3
la capăt totdeauna lipsește o treaptă
vecinii îmi sar în ajutor cu incertitudinea mustrării
de conștiință în prezența unei gravide
sau cu indiferența trăgătorilor de linii pe asfaltul proaspăt turnat
pereții năvălesc asupra-mi
clădirea
e o furtună de gradul 12
toate ferestrele sunt întunecate
una singură e luminată sau numai absența din zid
face să pară astfel
moment în care mă aplec și ridic o cheie pierdută nu se știe de cine
nimeni nu caută
nimeni nu întreabă: cumva ați găsit?
206 uși despre care oricine ți-ar răspunde că este un model franțuzesc
nemțesc japonez sau dracu știe de care
dacă după 60 de km/h autovehiculele își pierd direcția
mi-am propus
să trăiesc 118 ani motivul fiind acela că peste această vârstă
orice formulă este lipsită de sens
[radical de ordinul 3 din v2/9
al dv indescifrabil]
când te apropii dintr-o singură direcție
nu poți avea o privire de ansamblu
prefer accidentele în care te răsucești în jurul propriului impact
apoi îți este excavat conturul
cadavrul tău căpătând dimensiunea unui munte cu formă de om
ți se ia pulsul ți se apasă inima ți se suflă în gură
pentru ca toată lumea să fie convinsă
că nu ai nimic de obiectat că o palmă cu linia vieții degradată
îți închide pleoapele și rostește mecanic dumnezeu
să îl ierte
aerul primit în plămâni este mort
ochii nu încetează să lase peste orizont dâre de cauciuc
acea înserare prevestind o noapte polară
același deșert dar cu zăpadă în loc de nisip
aceleași povești cu urși lupi vulpi iepuri
de această dată albi
în definitiv trupul are nevoie de blană
cea mai ieftină este desigur de brad
nu vorbesc despre moarte dimpotrivă despre noduri rășină și verde
simboluri bizare pentru cădelniță
pentru o altfel de ardere de tot căreia abia carnea i se opune
- 20 de grade și umblu dezbrăcat
e clar că acela din cuptor nu sunt eu
îmi amintesc perfect orice amănunt
literele de pe ziarele cocoloșite
primul băț de chibrit
prima scânteie
presiunea apei și acul termometrului crescând lent
când am explodat eram în tine și oricât de tare ar bate vântul
aud străinii vorbind despre flăcările dragostei văzute până departe
002.450
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 368
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 52
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “pe scara beaufort într-un imobil puțin însărcinat și puțin pe contrasens.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/13965912/pe-scara-beaufort-intr-un-imobil-putin-insarcinat-si-putin-pe-contrasensComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.