Proză
Exorcism (I)
2 min lectură·
Mediu
- Măăăăăăăă!
Ochi injectați de furie. Flash-back sau forward: privire de fiară, colți rânjiți de lup. Arsura unei lovituri ca de bici. Un fir de sânge care joacă in fața ochilor uimiți și pe buze gust de sânge.
- Da\' de data asta...
Japppppp! Nici un cuvânt. Durerea mi se încolăcește în vine, șarpe perfid urcând tot mai sus, ca într-un dans stârnit de flautul vrăjitorului. Un urlet tăcut urcă în cascade de foc către coardele vocale din străfundurile inimii. Dar nu trebuie, nu trebuie... Nu! NU! Stai acolo! Stai, nu țâșni! O să fie doar mai rău, doar mai rău! Nu gândești, idiotule, nu gândești! Nu te-ai învățat încă minte!
Japppppp! Împietresc, gândurile îmi urlă către alte gânduri, că urletul trebuie să rămână departe. Mă sufoc de sânge dar respir prin toți porii, asta îl scoate din minți, rămân vertical, rămân neclintit, nu-l mai văd dar îi simt răsuflarea de fiară, e turbat, e sălbatic, mă doare, ba nu mă doare, nu trebuie să mă doară, nu trebuie nici măcar să plâng, nu trebuie să mă mișc altfel l-aș face bucăți, pui de lup crescut de lup, nu trebuie, eu nu sunt așa.
- Lasă-l, Petreeeeee, că-l omori!
Jappppppppppp! de data asta nu mai sunt decât un urlet mut.
- Taci, femeia dracului, că-ți vine rândul și ție! Taci, femeie nebună!
Eu sau el, el sau eu? Dibuiesc în cotlon șarpele și îl încleștez cu degete de oțel. Ură și sânge, încleștare fanatică, de rătăcit, ce chestie mi-am ucis din nou sufletul, cred că am să mă prăbușesc acum dar cui îi pasă, mai bine eu decât să fiu ca el, eu nu voi fi așa, eu nu sunt așa, nu
- Lasă-l, Petre, nu vezi? Vomită sânge! Îl omori!
- Las\' femeie, că eu l-am făcut, eu îl omor!
054.902
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihai
- Tip
- Proză
- Cuvinte
- 301
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihai. “Exorcism (I).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihai-0006798/proza/64290/exorcism-iComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DSDSDana Stanescu✓iti tin pumnii in lupta cu demonii
0
FFcutremurator.
pot sa-ti fiu si eu alaturi ?
Dana
pot sa-ti fiu si eu alaturi ?
Dana
0
FFacum a vorbit un copil.
l-auziti?
poate candva, o femeie va reusi sa vorbeasca.
sunt umbre inspaimantatoare ramase pe retina.
sunt cicatrici care nu lasa uitarea sa vina.
sunt cicatrici care n-ar trebui sa ierte vreodata.
si poate vor tacea pumnii.
poate vor muri in liniste.
poate.
...
l-auziti?
poate candva, o femeie va reusi sa vorbeasca.
sunt umbre inspaimantatoare ramase pe retina.
sunt cicatrici care nu lasa uitarea sa vina.
sunt cicatrici care n-ar trebui sa ierte vreodata.
si poate vor tacea pumnii.
poate vor muri in liniste.
poate.
...
0
VM
Multumesc pentru sprijin, Dana si Dana. :) Oricat ar fi de grea lupta, acum nu mai sunt singur.
Din pacate, femeia tace inca. Uneori vorbeste prin fiul sau fiica ei. Ei nu uita. Poate ca iarta uneori, dar rana e mereu vie. Si demonii inca ii asalteaza.
Din pacate, femeia tace inca. Uneori vorbeste prin fiul sau fiica ei. Ei nu uita. Poate ca iarta uneori, dar rana e mereu vie. Si demonii inca ii asalteaza.
0
MP
Pornind de la titlul scrierii începusem încă înainte de a parcurge textul să-mi închipui ce conține. Este de fapt reconstruirea de la înălțimea experienței adulte a acelei întâmplări uitate dar mereu prezente. Conștiința traumatizată a autorului construiește imagini delirante. O scenă terifiantă. Conturarea unui nou personaj supus unei crâncene exorcizări. De fapt apar două personaje bine conturate – unul parcă reprezentând forța răului cu ochii injectați de furie… priviri de fiară, colți rânjiți de lup,… eu l-am făcut , eu îl omor de fapt atât stările cât și faptele conturează pesonajul. Cel de-al doilea nu este conturat decât de
Tabloul înfățișat pare o scenă de groază, de fapt titlul scrierii este în contradicție cu conținutul la prima vedere. Dar, descoperi, că de fapt cel stăpânit de de duhuri aplică propria exorcizarea celui care încerca să suporte durerea vertical, nu mă mișc altfel l-aș face bucăți pui de lup crescut de lup, nu trebuie, eu nu sunt așa... mi-am ucis din nou sufletul, cred că am să mă prăbușesc acum dar cui îi pasă, mai bine eu decât să fiu ca el...
Uneori aceste aspecte care par exterioare, mutilează sufletul și-l desfigurează…
0