Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Până mâine...

2 min lectură·
Mediu
poate tocmai dincolo de pragul privirii tale
s-a ascuns iazul nostru
cu greierii lui beți de văzduhuri
clocotitoare
purtând parfumul florilor noctambule
împletit în ghirlande

îți amintești?

vâsleam în șoaptă printre nuferi reflectați în vise să nu tulbur cuvintele așternute pe buze în săruturi de fluturi îmi zâmbeai cu toate degetele rătăcite în bătăile mele de inimă

părul îți înflorea
în armonii de privighetoare
și
nu
mai știam pe de rost tabla
înmulțirii anotimpurilor
pierdut în rotirea
ochiurilor de stea reflectate
în iubire

aseară ascultam printre rânduri cu somnul pe gene lacrima lacului încrustat în semiprețiozitatea unei amintiri cu parfum de frunze presate într-o carte
a nins peste răceala neîndoielnică a vârtejului de sunete de argint și
dintr-o parte răsărea luna aceeași lună de acum un milion de ani


poate și
atunci
am trăit-o
fără a o putea chema pe nume
când cuvintele nu erau nici măcar
o pictură rupestră

de ce taci?

liniștea e plină de mătasea broaștei până și prințul a tăcut ațipit pe un colț de poveste de ce răspunsurile tăcute își rătăcesc întrebările și scorburile îmbibate cu ancore se întorc spre apus?

uite

licuriciul încă mai caută calea
către lumină
tocmai el
nu
nu sunt ironic
pe mal
doar vâslele mai foșnesc
ruginiu

am să visez că îți sărut tăcerea
poate fi așa cum stăm îmbrățișați sinonim liniștii care ne desenează pe inimă pe aceeași inimă fibre de frunză în bătaia vântului și știi noaptea asta poate că nu se va termina niciodată poate că sărutul pe care îl împărtășim ca o minune ne va transplanta cu tot cu rădăcini într-un mâine care va fi azi pentru încă de șapte ori câte șapte lumi și planete și universuri tăcute visate


ce ai în palmă?

lacrima transparentă a clipei
îți mângâie linia inimii
și surâd
ți-am mai spus oare
că tăcerea ta încăpățânată
în tandrețe
face cât o mie de vieți
arse în cuptorul nemișcării?

noaptea aceea nu s-a sfârșit orologiul s-a oprit la 10 și fiecare secundă conturează aceeași oră mai sunt două bătăi de inimă pe care sa le sărutăm în tăcere

rotunjire
de miere
023812
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
350
Citire
2 min
Versuri
51
Actualizat

Cum sa citezi

Vasile Mihai. “Până mâine....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihai-0006798/poezie/96553/pana-maine

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@maria-prochipiucMP
Maria Prochipiuc
am să visez că îți sărut tăcerea poate fi așa cum stăm îmbrățișați sinonim liniștii care ne desenează pe inimă pe aceeași inimă fibre de frunză în bătaia vântului și știi noaptea asta poate că nu se va termina niciodată poate că sărutul pe care îl împărtășim ca o minune ne va transplanta cu tot cu rădăcini într-un mâine care va fi azi pentru încă de șapte ori câte șapte lumi și planete și universuri tăcute visate E oare gândul care îmi poate aparține? E doar liniștea dinaintea tăcerii, care lasă un semn, tot în tăcere și...cine știe se poate merge mai departe?
0
@dana-stanescuDS
Dana Stanescu
Mihai, de mult nu ai mai scris ceva atat de frumos, si sincer e unul din textele care merita pe deplin o steluta..ma intorc sa citesc inca o data...

felicitari ..obiective
0