Aș vrea să-ți port o sărutare,
Să-ți cânt din râuri și din mare..
Să plâng aș vrea cu-a ta ființă,
Topind dureri și suferință;
Aș vrea să porți a mea zidire,
Sub șoapta nunții dintre noi și
Lumea nu mă mai cunoaște,
Prietenii nu mă-nțeleg,
Iar în ciuda disperării...
Tot pe Tine te aleg.
Tu ești dragostea cerească,
Erosul cel adormit...
Pentru-a Ta pană măiastră,
Timpurile
Otilia... o fată-mare,
Cămașă albă peste nori
E fără de asemănare...
Precum e crinul între flori.
Otilia e o prințesă
Cu ochi gingași, cristalini...
Ai vrea mereu să te
Adriana, nu fii tristă!
Știi că e păcat.
Tu, fetița optimistă,
Zâmbetu\' mi l-ai redat.
Tu ești floarea care dă lumină,
Orhideea din grădină.
Tu ești zâna care dă speranță...
Tot ce e mai
Doamne Sfinte! Nu mai pot.
Sunt bolnav, mă doare tot.
Prietenii nu mă-nțeleg,
Nu mai pot nici ,,chiar,, să merg.
Nu mai pot lega cuvinte,
Vorbele-s de-acum... Morminte.
Viața e precum un lagăr.
Suntem prizonierii Ei.
Si de crezi, că vei fii liber,
Toți se-ntreabă: ,,Tu ce vrei?,,
Nimeni nu te înțelege.
Nici nu-ncearcă, nici nu vrea...
Ba, mai mult: vor să te
Ursul mare... coadă n-are,
Dar el merge la plimbare
Și tot speră că\'ntr-o zi...
Pe vulpe o va-ntâlni:
Las\' că-i cer eu socoteală
Pentru gluma de-astă iarnă.
N-am reușit să prind nimic,
M-a
Rândunică, rândunică,
Ești atât de mititică...
Ochii-i ai așa de mici,
Parc-ar fi niște furnici.
Rândunică, rândunea,
Tre\' să stai în țara ta.
Nu poți merge la plimbare,
Până... toamna
Astăzi, de ziua mea... am primit cel mai frumos cadou posibil...și vroiam să-mpărtășesc această Bucurie Cerească.
A fost un dar de la Bunicul meu, trecut la nemurire în urmă cu trei ani...
Duminica am fost la plimbare prin Amsterdam si am nimerit exact in momentul slujbei intr-o catedrala medievala.A fost o atmosfera de vis....Batrani si nu numai,olandezi,negrii sau chinezi,toti se
Ziua\' opta, prin credință,
Jertfă, post și suferință
Ne aduce și ne iartă...
Mântuirea mult rugată.
N-a fost Doamne, în zadar
Jertfa întru\' Sfânt Altar.
Fata cu părul de aur
E Luisa... un tezaur,
Buzele, o galaxie...
Le unim pentru vecie.
Ochi sunt niște rândunele,
Pleoapele... un Rai cu miere.
Are mâini... o rădăcină ,
Către cer, cale
Adriana, ești o fată
Izvorâtă din neant.
Zambetu\' ți-e ca o floare,
Ochii limpezi... de diamant.
Dar, din prea multă iubire
Te-am pierdut. Și nu mai pot.
Nu mai simt decât durere:
Decât Om,
Dinspre mări, dinspre oceane,
O făptură vezi plutind...
Fără vlagă, fără stare,
Ca un viscol rătăcind.
Doarme. Somnul cel de veacuri
Ce ia fost încredințat,
Când o vrajă din
Parcă timpul s-ar fi oprit in loc...
În loc să pot sărbători Ziua Națională ca și-n alți ani, când participam activ la defilările Armatei Române (îmi aduc aminte cu câtă emoție am defilat anul
Astazi,12.03.2006 traiesc cele mai emotionante clipe din viata mea.
Nu,nu am descoperit comorile lui Solomon si nici pecetile lui Stefan cel Mare.E ziua cand tu,Adriana implinesti 30 de
Ești fata visurilor mele,
O stea pe ceru-ntunecat...
Ești artă vie printre ele,
Ești zâna bună ce-am visat.
Din veci o lume-ntreagă
Te caută ne-ncetat.
Cu toții ,,plang,, să vadă,
Un chip
Dintre mii de Juliete,
Eu doar una am ales:
Pe Luisa, voal cu bete,
Ce-mi apare...doar în vis.
Ce prin forța unui zâmbet,
Unui chip de nedescris...
Mă vrăjește, mă adoarme,
Mă
V