Poezie

Ateu de toate

1 min lectură·31 ianuarie 2006

Mediu

De ce să-ți ascunzi searbădă ființa

Într-un boț de umbră, pe o cărămidă,

Să uiți cât de dulce este biruința,

Dragostei să-i faci mormânt într-o firidă?

Cum să-ncerci să crezi că ai înmugurit

Când îți bat pământul crengile-nnegrite,

Când în fibre-ți viermii s-au încolăcit

Și-n rădăcini porți viori putrezite?

Vrei prinos s-aduci lui Allah sau Budha?

Ai folos că ești vreun Iisus sau Iuda?

Te simți spirit sacru când exhibi credință

Și îți e tot una fast sau umilință?

De te-ncearcă ura, frica sau mândria,

Te-a topit iubirea, ori te-a ars mânia-

- e doar o părere, ești decât o mască,

Ce mimându-și rolul, plâns sau zâmbet cască.

Părăsit de gânduri, de discernământ,

Prins în alga plută-a somnului adânc,

Cursul vieții-l vezi frânt și-amestecat

Și-ți apare nou,de-a valma-nnodat.

Poate asta le ordinea firească:

Ce-ți adoarme gândul - adevăr să-ți nască;

Să-ți arate-ncotro-al morții reci șuvoi

Curge; neființa revenind în noi.

Îți orbești simțirea, te voiești smintit,

De-aștepți fericirea-ntr-un tărâm prohod;

De slavindu-ți sfinții-mpăcat ai murit

Să fi spus \"adio\"- AICI a fost tot...

001.583

Valnoha Iuliana Gratiela. “Ateu de toate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valnoha-iuliana-gratiela/poezie/163156/ateu-de-toate

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.