Calități și defecte

Reabilitare

Sătul de ură și discriminare,
Etichetat de voi drept puturos,
M-am dus, încrezător, în lumea mare,
Să vă arăt cât sunt de valoros.

Și, după nici un an, mă-ntorc în țară,
Cu bani și limuzine – trei bucăți,
Le-am câștigat prin muncă dreaptă-afară,
Căci am – mânca-v-aș – multe calități!

Cu răutate, spuneți că cerșesc,
Dar nu-i așa, joc teatru, uneori,
Căci am nativ talent actoricesc
Și sunt apreciat de trecători.

În roluri de bolnavi și de sărmani,
Am strâns mulți euroi la teșcherea.
N-aș câștiga în țară-atâția bani,
Nici de-aș fi angajat la Nottara.

Prin case, magazine, cimitire,
Știu să mă fac, deodată, nevăzut,
Iau câte-un lucru-așa, ca amintire,
Apoi, ca printr-o vraj-am dispărut.

În troleibuz, pot face să dispară,
Un portofel, de nici nu simt vecinii,
Că-s scamator de fală, bunăoară.
Ce David Copperfield? Ce Iosefini?

Ca mine nu-i magician mai mare,
Chiar de nu merg pe apă, nu fac yoga,
Sunt înzestrat cu multă-ndemânare,
Chiar mai ceva ca marele Vajoga.

Să moară mama, eu mă duc urgent,
Să-mi vadă lumea calitățile,
La Andra, la „Românii hau talent”,
Mânca-v-aș eu prejudecățile!

Nu am calități

Mă întrebam de am vreo calitate,
Și-am constatat, gândind la obiect,
Căci, din păcate, totuși, au dreptate
Cei ce-mi găsesc, mereu, câte-un defect.

Am, pentru oameni, multă pietate,
Eu semenilor le arăt respect
Și îi tratez pe toți cu bunătate
Dar, azi, să ai respect… e un defect.

Îi cert pe unii, nu cu răutate,
Ce am de spus, eu spun deschis, direct
Și nu vorbesc pe nimeni pe la spate,
Dar, azi, să fii direct… e un defect.

Eu dau dovadă de onestitate,
În tot ce fac, acționez corect,
Evit să fac, cumva, vreo nedreptate,
Dar, azi, să fii corect… e un defect.

Am suflet mare, multă bunătate,
Mereu sunt copleșită de afect
Și nu cunosc ce-i aia vanitate.
Dar, azi, s-ai vreun afect… e un defect.

Sunt înzestrată cu agilitate,
Îmi pun la treabă bravul intelect
Și mă remarc, nu sunt o nulitate,
Să ai, azi, intelect… e un defect.

Vorbesc frumos, am gesturi delicate,
Am un comportament și-aspect select
Și maniere înrădăcinate,
Dar, azi, să fii select… e un defect.

Sunt fără pată, în societate,
În tot ce fac, eu mă comport perfect,
Dar, uite că n-am nicio calitate,
Căci și să fii perfect… e un defect!

Fără seamăn, Bucovina

E Bucovina colț de rai,
Cu peisaje pastelate,
Încântător picior de plai,
Mirific, fără doar și poate.

Privind spre obcini, vezi în zare
Atâta verde împrejur,
Tablou de basm, scăldat de soare,
E totul fără de cusur.

Colinde din străbuni păstrate,
Răsună ca un sfânt regal,
Iar ouăle încondeiate,
În lume-s fără de egal.

Bucovinenii, gospodari,
Sunt renumiți în lumea toată,
Au straie mândre, case mari,
Sunt oameni vrednici, fără pată.

Duc, cu mândrie, mai departe
Urmându-și rânduiala veche,
Atâtea datini fără moarte,
Tradiții fără de pereche.

E munca pentru ei divină,
Iar glumele sunt o plăcere,
Că-n Vama-n mândra Bucovină,
Umoru-i fără frontiere.