Poezie
mustul cuvintelor
1 min lectură·
Mediu
gol întind brațele
foaia mă împăturește
cu nările amândouă străpung
mirosul cuvintelor nescrise
crește ca o măduvă în oasele clipei
neputințe noi
să traduc nebunia asta sublimă
în limba maternă
condeiul sau buzele
gustă rana zisă viață
un fel de eu mă pândește
cum îmi pun asediu
nicio scăpare
dincolo de cuvânt, foaia
deși complice
primește spășită albă sentință
arunc orice senzație și fug
uitând lecția
când mi-e rău de bine să nu mai dau
vină stelelor
în vreme ce orice minimă asumare
m-ar despături
mai gol de atât nu pot fi
înaintea ta
001.082
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu D.G. Barbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu D.G. Barbu. “mustul cuvintelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14152951/mustul-cuvintelorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.