Poezie

dar

1 min lectură·11 ianuarie 2017

Mediu

sunt dezordonat

dacă văd lucrurile în altă ordine

sunt eretic dacă

refuz să duc în cârcă trupul meu cruce

pe o golgota de carton sau poliuretan reciclabil

croită cu evlavie de alții și

mă închin la un nor

știind că undeva după el

stă Soarele

sunt egoist dacă nu urlu cât iubesc lumea

chiar orb de-aș ajunge

sunt răul răilor dacă

nu aplaud parada sentimentelor voastre

la perpetua celebrare a zeului ban

celui căruia îi aduceți ofrandă dumnezeii de serie

zilele

sunt un hoț

dacă l-am ascuns pe adevăratul dumnezeu

pentru ca voi să nu-l mai faceți să plângă

i-am pus un bandaj la ochi, l-am hrănit cu lingurița

și l-am dus de mână pin gangurile rău famate

unicele locuri rămase fără frică de oameni

unde viața este o linie ștearsă

dintre bine și rău

planeta e-o farfurie zburătoare goală, nespălată

e un ghem de ciulini jucat de vânt

e-o cămașă pătată cu roșu

aidoma norului întins la uscat

sunt un nesunt căpătând importanță doar dacă mă las devorat

sunt un naiv spunându-vă

toate astea

și-ar mai fi ...dar

003.649

Valeriu D.G. Barbu. “dar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14101518/dar

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.