Poezie

Vino aici

1 min lectură·5 iulie 2014

Mediu

în pielea întinsă până în alfa centauri

în nervii răsuciți după gât ca o funie la par

în oasele care nu sunt pe gustul pământului, darămite al morții

în neputința de a zbura chiar și cu aripi

în apele tulburi din care izvorăsc lumini sticloase

în cețuri atât de adânci încât le-ai bănui definitive

în celulele pe cont propriu războindu-se cu zeii

în cotidianitatea unei lehamite dusă până la virtute

în foamea de o altă foame – unde foamea are plural

în copilăria unui sughiț privind Creatorul cu neștiută spaimă

în fine

vino... și apoi cere-mi să fiu politicos cu tine, cu acel tine al oglinzilor în care

înșiruirea aceasta aici este arătată cu degetul ascuțit ca un bisturiu

nu vii, știam, vrei să fii rama, vrei să fii alesul, tu parul, eu paria

001.546

Valeriu D.G. Barbu. “ Vino aici.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14052347/vino-aici

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.