fesul arlechinului singur

Puțin incoerent acest text, poate și unde (nu-i așa?!) umbra, într-un anumit moment al zilei, e tot în spatele tău și nu ai cum să o vezi. În schimb, "se aud" aplauzele și "se vede" "fesul arlechinului" (o veche cunoștință de a noastră: fesul? arlechinul? și unul, și altul). Chestia aia cu întregul (lăsând modestia deoparte) cred că am spus-o eu, recent, mai bine.
Mă rog, poate că impresia de incoerență mi-a dat-o și faptul că nu am văzut "aura" acestei poezii. Că fesul ăla este oricum recurent. Cred că ai început deja să te repeți în versuri, posibil și datorită faptului că scrii aproape zilnic. Și, cum știm, poezia nu este ca proza și trebuie o perioadă de acumulare.

Doar o părere. Cu același respect, neștirbit de conjuncturi.

Mai este și un dezacord în versul al treilea: "o fi pleoapele".

Pașă consecvent, depinde de unde bate Soarele sau neonul
dinamica textului este ca un gest nedus la capăt
arlechinul își caută arlechina și de aici șovăiala
- repetarea e ...ca să-ți fixezi ideea...!!!
tu intotdeauna spui mai bine ...înaintea mea

M-am gândit că de aceea s-a întors arlechinul. Spor la căutări! Și dacă tot m-am întors și eu, îți spun că mai e o inversare de litere undeva: "te iuți". Poate unde te-ai iuțit cam mult să postezi și ai uitat să revezi textul!

ufa... mersi fain, am corectat tot, fesul pe dos al arlechinului dezromânește limba noastră... ,,iute,, le mai vezi!...