Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

ai putea să mergi așa?

1 min lectură·
Mediu
dorul... este ca și cum ai fi obligat să porți pantofi cu tocul la vârfuri și
cu cel puțin trei mărimi mai mici – tu ai putea să mergi așa?
.
un punct de lumină încearcă
să-mi descheie nasturii umbrei de trup
prin punctul acesta văd hologramele fostelor exerciții de iubire
și nu există poziție de dor, precum stau soldații în onor sau
pe loc repaus
.
sunt împins să merg spre acest punct, cu inima desculță,
fiindcă dincolo locuiește definitiv... marea iubire
053.425
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
83
Citire
1 min
Versuri
11
Actualizat

Cum sa citezi

Valeriu D.G. Barbu. “ai putea să mergi așa?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/poezie/14029025/ai-putea-sa-mergi-asa

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cristina-rusuCRCristina Rusu
ți-a mai venit ție o idee despre cum e dorul. papucii cu trei mărimi mai mici m-au dat gata. oare cînd îmi va fi dor de cineva să mă gîndesc la asta? cu punctul de lumină chiar e frumos acolo, cele două versuri. mă așteptam să lungești dorul cît o zi de post, dar uite că ai venit cu un poem mai concentrat.

e rău tare cînd ți-e dor de cineva cu papucii așa de strîmți :)

Sărbători Pascale fericite, măi dorule

bia
0
am probat înainte de a scrie, să mă încalț cu pantofi strâmți și puși invers...!
(dacă mă vedea careva chema salvarea) dorul devine un viciu, când sunt acolo, vreau aici... și invers! - trăiesc o permanentă stare de dor și nu-mi găsesc poziția
- bine că Sfintele Paști mă mai astâmpără într-o cumințenie semifățarnică -
tuturor agoniștilor și întâi ție Bia, fiindcă ție îți răspund și te prețuiesc mult, vă doresc Lumină Vie în suflete
0
@oana-hemenOHOana Hemen
”dorul... este ca și cum ai fi obligat să porți pantofi cu tocul la vârfuri și
cu cel puțin trei mărimi mai mici – tu ai putea să mergi așa?”- O definiție a dorului rotundă, asemenea unui film cu glezne curbate de bătături și degete înfipte în ace, care debutează și se-ncheie în cădere. Și vizualizez găoacele din care sare lumina, spre care se îndreaptă o inimă desculță.
Minunat, cum am început să citesc poezia, inima mea și-a scos tălpicii și și-a rupt baretele.
Felicitări!
Mai trec...
0
@retras-0028579Rretras
nu am înțeles niciodată rolul punctelor de suspensie din interiorul versurilor, de parcă autorul și-ar proiecta rostirea cu emfază a propriilor versuri. dincolo de adsta, poemul de mai sus are ceva fain pe undeva. strofa a doua mi se pare cea mai bună (cu excepția rimei involuntare(?) dor - onor).
A, apropo...cred că e de prea multe ori "dor", oricum...mi-ar fi ajuns o singură dată, la început, nu de 3 ori. pantofii mici încălțați invers sunt faini, dar cred că imaginea nu își atinge în totalitate scopul, rămâne undeva la nivel declarativ.
din nou:

"un punct de lumină încearcă
să-mi descheie nasturii umbrei de trup
prin punctul acesta văd hologramele fostelor exerciții de iubire"

și cam cu asta rămân.

raul
0
Oana, sărut mâna, inima ta desculță o să culeagă vibrațiile libertăților, ai să vezi...

Raul, salut și mulțumesc
puctele sunt un vechi obicei de-al meu... și nu musai greșit, dar nici corect
au rolul de a sugera o pauză în recitare,
așa-i, rima acolo este involuntară,repetiția alt viciu păgubos - datorat traducerii
0