Îmi lipsești

Azi simt un dor cumplit și îmi lipsești; Mări și oceane se zbuciumă-n mine În fiecare clipă când nu ești, Cât îmi doresc să fiu mereu cu tine! Așa cum zilnic florile cerșesc O rază caldă-n răsărit de zori, Te chem și gândurile mă trezesc Pentru-a sădi în mine-adânci fiori. Ești tandru și blajin ca un surâs Ce-apare-ades pe buzele-mi uscate De căutări deșarte. Cât am plâns Crezând că ce-mi doresc este departe! Când te-am văzut, nu m-am gândit că ești Ceea ce mulți nu pot să înțeleagă. Tu ești sublimul, poți să mă-mplinești. Ce mult te-am așteptat: o viață-ntreagă! Nu-mi mai doresc nimic, decât să cred În mângâieri ce le primesc din suflet. Pe tine vreau să pot să te dezmierd, Să nu mai plâng și să te port în cuget, Să te privesc senină îmi doresc Și să te simt și-n verdele de-afară, Sub salcie să pot să-mi regăsesc Iubirea mea, în fiecare seară.