Te vei gândi?

Din fiecare clipă ce-a trecut Tot așteptându-ți inima, iubite, Am strâns noian de gânduri rătăcite, Iar lacrimile toate s-au pierdut. Aștept, dar știu că tu ai dispărut Atunci din calea mea, iubite, Ce mai contează lucruri sfinte? De ce-ai plecat și n-ai mai apărut? E sfânt și zbucium, e sfânt și tumult Și dăinuie chiar și azi, iubite, Speranța că-ți vei aduce-aminte C-am existat în viața ta demult. Atunci poate mă vei căuta-n trecut Și cu regret în inimă, iubite, Te vei gândi de ce m-ai scos din minte Și ai făcut din nepăsare, scut?