Sunt eu

Nu vreau să te mai văd nicicând, Nu vreau să mă mai mint mereu. Te port în inimă și-n gând: - Să fiu eu asta? – Nu sunt eu! Te-am așteptat prea mult plângând Și te voi aștepta mereu; Vei fi în fiecare gând: - Să fiu eu asta? – Nu sunt eu! Îmi amintesc, adânc oftând Și o să-mi amintesc mereu, De ochii-ți mari ce priveau blând: - Să fiu eu asta? – Nu sunt eu! Și-n anii care trec plutind O să te port în vis mereu. Iar tu, vei întreba zâmbind: - Să fii tu asta? – Nu! Sunt eu!