Poezie
Privindu-i chipul...
1 min lectură·
Mediu
Privindu-i chipul mi-am șoptit: Iubesc!
Apoi mi-am spus: E dulce ca un crin.
Am sărutat-o-ncet să n-o trezesc
Căci ea dormea adânc ca un copil.
Tăcerea caldă tainic o-nvelea
Cu vraja-i mută, tremurând încet,
Și ca un cântec blând se auzea,
Cum inimioara îi bătea în piept.
Se dezvelise și-i era răcoare;
Sta ghemuită ca un puișor,
Dar se trezise. Se făcea că doarme
Și mă privea pe-ascuns, încetișor.
M-a luat de gât și m-a privit cuminte
Cu ochii dulci, poruncitori, copila,
Și mi-a șoptit cu-al ei sărut fierbinte
Să trag perdeaua și să sting lumina.
032.833
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valentin Vrabie
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Valentin Vrabie. “Privindu-i chipul....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valentin-vrabie/poezie/18196/privindu-i-chipulComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
M-a amuzat foarte poezioara ta. E putin cam simplissima, dar draguta.