Poezie
menado
1 min lectură·
Mediu
Eram copil și mă-mbia
Cafeaua ce-o sorbea bunica.
Era „Menado”, ți amintești ?
O cumpăra mai pe nimica.
Avea un farmec să privești,
Cum o fierbea cu focul mic,
Ieșea parfumul din ibric,
Iar când o bea spunea povești.
Eram copil și îmi doream
Să sorb și eu câte odată.
Ea-mi permitea, că mă iubea,
Să beau adesea cana toată.
Și-așa credeam că am crescut,
Mai mult atunci, când delectat,
Sorbeam menado-adevărat,
Cu mină gravă… de bărbat.
A fost odată ! A trecut,
Pe nesimțite, cum trec toate.
Cafelele-s adevărate,
Dar, n-au savoarea din trecut.
001.322
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valentin Boeru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Valentin Boeru. “menado.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valentin-boeru/poezie/1809255/menadoComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
