Poezie

Meditație

1 min lectură·1 mai 2010

Mediu

Vorbind de adevărul meu,

Cu obosită-nfățișare,

Mă simt ca omul ce-a aflat,

Că până mâine moare.

Când condamnat definitiv,

De o instanță rea și rece,

Măsoară-atent și disperat,

Secunda care trece.

Învălmășite-mi vin acum,

În mintea-nfierbântată,

Obsesii, drame, bucurii,

Ce-au fost prezent odată.

Și-n nebunia carusel,

Amețitoarea grabă,

Desface coaja de mister

De viața mea întreagă.

Și-abia acum, doar la sfârșit,

Când cred că înțeleg,

Pricep că totu-a fost un joc,

Iar drumul meu un cerc.

Ce se va-nchide acum, curând,

O za în lanțul vieții,

Iar mâine, mai puțini veți fi,

În zorii dimineții.

C-o za mai lung lanțul va fi,

De sunete și șoapte.

Din amintiri va zornăi,

O umbră nouă-n noapte.

001.972

Valentin Boeru. “Meditație.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valentin-boeru/poezie/13939094/meditatie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.