Poezie

14:51

1 min lectură·18 mai 2013

Mediu

mă dau uneori jos din pat

și e mereu aglomerația asta

oameni care citesc reviste

oameni care fumează

care traversează strada

care conduc mașinile altora

oameni

nimic mai puțin nimic mai mult

și mai e bineînțeles

mereu cineva care mă sună

să mă întrebe ceva

așa cum e mereu cineva care pleacă

în timp ce fac duș

nu știi exact cine ești

în tot acest du-te vino

dar ar fi ciudat să te oprești pentru o secundă

să te întrebi unde s-au dus visele tale

oare au dispărut în noaptea când m-am îmbătat

sau când mi-am cumpărat rochia aia cu sclipici

poate le-am pierdut în fiecare persoană pe care am atins-o

sper că nu

nu le știu numele tuturor

deci asta e

te trezești într-o dimineață și singurul lucru pe care-l știi despre tine

e numele altcuiva

002.052

Vacaroiu Alexandra. “14:51.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vacaroiu-alexandra-0030304/poezie/14029789/14-51

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.