Și astă seară plouă
Si astă seară plouă! Și astă seară plouă, peste noi, cu regrete Din piscul abisal, al cerului uman Si plouă ne-ncetat dar fără sentimente, Când prea ne aruncă, viața, în crud și în
ULUngureanu LuigiIar a venit toamana și iar îmi plâng copacii tremurați
Iar a venit toamana și iar îmi plâng copacii tremurați Iar a venit toamana și iar îmi plâng copacii tremurați Și dezveliți de frunze moarte și înghețați de brumă. Dar ei, creduli mai speră, că
ULUngureanu LuigiIubesc
Iubesc Iubesc, frumuseța ochilor tăi Atunci când privesc îndelung spre mine, Răstălmăcind o nouă poveste de iubire Intens conectată unor altfel de idei. Dar vremea asta
ULUngureanu LuigiMai este mult, Doamne, până la cer?
lui Radu Gyr Mai este mult, Doamne, până la cer? Când îngerii Tăi caută cuvinte ascunse-n rime Și-ntru-un atent veghează neprătrunsul ager, Când tandru își
ULUngureanu LuigiCu cât îmi ești mai dragă, cu atât îți sunt mai drag
Cu mult îmi ești mai dragă, în fiecare care zi, Încât nu pot să stau, nevăzâdu-ți ochiim Și atunci când îi revăd, privrea mea va ști Subtil să-și țină pași, în prisma de-a zâmbi. Cu mult îmi
ULUngureanu LuigiUltima rimă
Încercând să-mi mențin ritmul alambicat într-un nou eșalon, de noi rime, constat cum sunt executat pe eșafod de mulțime. Ritmul melancolic îmi tremură cadențat încercând fragmentat să exprime
ULUngureanu LuigiÎntre real și abstract
Întrea real și abstract Contemplez, Realități inumane Din mine. Succint, mă divag Ca un punct insensibil, Căutându-mi plânsul La poalele zidului Kotel. Și am găsit, în cele din urmă
ULUngureanu LuigiVersul alb
Versul alb Versul alb, imaculat, fără reflexii în fum va stabilii hotarul peste mine, plin de scrum. Nu sunt nici așa cum a vrut să fie alb-lăptos peste poezie. Am încercat treptat, să fiu un
ULUngureanu LuigiImperfecțiunea de a fi
Imperfecțiunea de a fi Iubește-mă cu tăgadă, iubește-mă ne-ncetat, iubește-mă unduios! Timpul acesta frumos, nu mi-a fost niciodată de folos. În timpul în care mă iubeai, eu mă indoiam de
ULUngureanu LuigiÎn lumina zilei care a trecut
În lumina zilei care a trecut În lumina zilei care a trecut Au râmas doar amintiri frumoase Despre necunoscut... Iar o animatore, de suflete goale, Mă descoase din toate prohaburile
ULUngureanu LuigiIubire inefabilă exiști
Iubire inefabilă exiști Iubire inefabilă exiști dar eu nu te pot exprima în cuvinte. Sunt un stingher sinistru între pesimiști, iar rolul optimist mă bate și mă
ULUngureanu LuigiDragostea ca o perceptibilă reminescență
Dragostea ca o perceptibilă reminescență, mă răscolește în mine, Mă asediază, cu toate privirile tale întortochiate din toate unghiurile. Mă face astfel să-mi deviez traseul complicat al vieții
ULUngureanu LuigiEul imperfect
Eul imperfect Viața fără un pic de paroxism, ne umple de scandaluri, de eufemism. Și eul arbitrar in ritmul său alert atinge infinitul. Nu poate fii perfect. Doar minți complet
ULUngureanu LuigiRevenire
Revenire Am uitat de primăveri verzi, în cruntă mântuire Am uitat de sfinte veri, cu cireși copți într-o neștire, De când m-am așezat la masă îndreptând robustul scris Firul de
ULUngureanu LuigiCrăciun Fericit!
Crăciun Fericit! Azi s-a născut în zare, o stea căzătoare Călatorind cu grabă, înspre infinit Eu vă doresc din suflet pentru fiecare: Sărbători Fericite! Crăciun Fericit! Viață bogată-n
ULUngureanu LuigiÎn obscuritatea gândului
În obscuritatea gândului În obscuritatea gândului, versul, își vede sfârșită nașterea ca și cum nu ar fi existat până atunci. Împietrit, într-un cimitir al minții poetului acesta așteaptă
ULUngureanu LuigiSunt tot prea tânăr ca să-mi culeg răsplata
Sunt tot prea tânăr ca să-mi culeg răsplata Același fluier Îmi eclipsează soarta Mă face crud,necopt, prea înverzit, Sunt tot prea tânăr ca să-mi culeg răsplata Și fluier peste lume cu glas
ULUngureanu LuigiBat vânturi
Bat vânturi Si eu mă simt singur într-un poem Conceput pentru adevăr si dreptate, Prin care pe voi cititorilor vă chem Să acoperiți golul plin de singurătate. Sunt trist cum nu am fost
ULUngureanu LuigiIubire scrisă pe flori de indigo
Iubire scrisă pe flori de indigo Iubire scrisă pe flori de indigo Ne-o amintim cu drag în fiecare zi, Și dinspre miazănoapte și dinspre miazăzi, Când ne iubim pe flori de indigo. Și multe au
ULUngureanu LuigiCântec despre noi
Cântec despre noi Lasă-mă să-ți cânt despre inimă, despre trup. Despre felul în care noi ne-am cunoscut, în trecut. Despre felul în care eu am decis să lupt, înțelept pentru a te putea
ULUngureanu LuigiNinși
Ninși Lasă-mi trupul meu alb, plin de culoare albă s-alerge după tine, prin munții de zăpadă, să strige-n gura mare atunci când eu te-am prins cu bratele amândouă, plin de
ULUngureanu LuigiIubire cu da și nu
Iubire cu da și nu Să îmi spui da, de azi încolo, mă vei iubii numai cu nu Încremenit gându-ți vorbește, amăgindu-mi sufletul. Să îmi spui da, de azi încolo, mă vei iubii numai cu da Creol,
ULUngureanu LuigiSă-ți fiu monedă drept consum
Să-ți fiu monedă drept consum Pe unde vii, pe unde treci Cu timpuri peste umeri reci, Oare vom fi la fel pe veci Să nu fim sclavi, să fim pareci? Pe unde vii, pe unde treci Tu ban,
ULUngureanu LuigiLa pas
La pas Trăiesc viața ca un impas, dragostea se lasă mută durerea nu mă mai ascultă, iar eu mențin același pas. Trăiesc viața ca un impas luminez lumii lumină lucitoare, cu raze
ULUngureanu LuigiMie însumi
Mie însumi Azi: Nu pot rămâne-nchis în mine însumi, Nu pot hrănii prezentul cu trecuturi, Nu pot să scot liricul din mine, Mâine: Nu pot golii întregul trup de
ULUngureanu LuigiMult regretatul unanim simbol
Mult regretatul unanim simbol Mult regretatul unanim simbol Înflorește viața pe care-o înflorim, Cu zile dulci, de aur, pe care le trăim, Cu nopți pline de vise, vrăjiți de
ULUngureanu Luigiși plouă
și plouă... peste sufletul meu cu picături reci de ploaie, și nu ar fi pentru prima dată când se întâmplă asta, data trecută a plouat atât de tare, încât sufletul meu s-a
ULUngureanu LuigiIubire în stil medieval
Iubire în stil medieval Sunt sclavul întemnițat iubirii tale, În reședința noastră nu există legi Pe care le-au uitat secole-ntregi, Fără ofrande și fără sarsanale. Noi ne iubim în stil
ULUngureanu LuigiDrum închis
Drum inchis Drum închis deschide-mi cumplitul cer, plin de amărăciune și de neființă, sunt răpus de un cumplit gând efemer, inducând în mine un val de suferință. Drum
ULUngureanu LuigiDintre comorile vieții ești, tu, iubita mea
Dintre comorile vieții ești, tu, iubita mea Dintre comorile vieții ești, tu, iubita mea, Fără tine focul lăuntric, nu poate rezista Sunt un vulcan activ, plin de magmă grea, Topeștemă-n oceanul
ULUngureanu LuigiIubiri paradisiace
Iubiri paradisiace Trăim în noi vremuri paradisiace Pline de de iubiri, însuflețite cu iubire, Sunt vremuri și timpuri atroce, Pline de extaz cu desăvârșire. Tu,
ULUngureanu LuigiSfârșit
Sfârșit Iubire astenică, molipsitoare, Ai sărăcit bolnăviciosul trup De tine fug să nu-ți mai dau crezare Îmbrăcat în lup. Iubire plină de răni în suferință Îți rup aripile
ULUngureanu LuigiLumea luminii
Lumea luminii Lumea luminii talazul și-a pus Să cânte poetul celebra redută, Tăcută și mută-n surdină ascultă, Lumea luminii traiește nespus Ca un apel după glasul expus, Al poetului muribund
ULUngureanu LuigiSunt în mine
Sunt în mine Într-un exil de aripi vântul zboară deasupra capului, zâmbește puternic a primăvară, încearcă în zadar să mă zboare, să mă decime într-un neant nepăsător de
ULUngureanu Luigi1989 în derivă
1989 în derivă Un vânt nemaiîntâlnit până acum Plânge o mare de oameni în derivă, În timp ce unii nu pot să-l găsească Cu siguranță, alții, nici nu vor să-l caute. Ajuns la cumpăna anilor
ULUngureanu LuigiÎn sufletul meu este haos
În sufletul meu este haos În sufletul meu este haos, În trupul meu nu mai spun Câte războaie am dus Cu mine însumi. Și am ajuns la concluzia: Că va fi pace peste trup și suflet Doar
ULUngureanu LuigiVis
Vis Te caută-n vis și poveste Sunetul de flaut Zbuciumat el este, Căci nu te-a găsit Și nu te găsește. Dintr-un plâns răbufnit De cântec el nu se oprește.
ULUngureanu LuigiImaculata concepțiune
Imaculata concepțiune Inimi imaculate, albe, nepătate De sângele crud al destinului infantil, De iubiri foarte îndepărtate Pe care trupul pueril, Al omului de rând Nu le va
ULUngureanu LuigiScrisoare
Scrisoare Draga mea doamnă, frumoasă și tristă, Citeste o carte cu ochii-n batistă, Și vezi adevărul, dacă există, Căci totul e-n ea și-n ea toți insistă Să-și facă o viață
ULUngureanu LuigiLegământ
Legământ Chiar dacă plec, Să faci ceva, Să iubești ce îți va da Și îți arată inima. Bucură-te acum de viață! Căci mai târziu, E prea târziu Și nu poți să îi faci
ULUngureanu LuigiScrie!
Scrie! Scrie! Scrie! Încet, dar scrie Un fragment de poezie, Care-n viață o să fie O haină sfîântă, aurie, Cusută-n viață dintr-o ie. Nu ai parte, Dar ai carte,
ULUngureanu LuigiRegres în armonie
Regres în armonie Lasă-mi trupul să bată Regres în armonie, Suflarea mea și toată Durerea să îmi fie În abis aruncată Să nu mă mai sfâșie. Lasă-mi secunda toată
ULUngureanu LuigiÎn umbra vechiului parfum
În umbra vechiului parfum În umbra vechiului parfum, trecutul meu trist, fără glas, a fost tot ce mi-a rămas prezentul l-am golit acum de viitorul stins și ars. Ca
ULUngureanu LuigiAmorul artei
Amorul artei Amorul artei mele pentru poezie Și asta din dorința mea pentru a scrie, Tot ce mișcă-n lumea asta vie, Trecutul unui om într-o sclavie, Cuprins de valuri
ULUngureanu LuigiRuga unei cărți
Ruga unei cărți Citește-mă, te rog, aparte Și șterge-mi paginile mele prăfuite. Te rog, de mine să-ți aduci aminte. Nu sunt un hoț care te minte, Sau o măsea în jurul
ULUngureanu LuigiNostalgia sufletului
Nostalgia sufletului răpus de aceeași nebunie de vânt, sufletul nocturn, fără repaus, caută în sine supremul legământ să-l sfințească, să nu-l lase-n haos. pe cărarea
ULUngureanu LuigiNoi
Noi Noi, în noi ne naștem noi Dezbrăcați și goi, Fără picul de noroi, Aruncat din voi. Noi, în noi am vrea să fim Ochi de țintirim, Să studiem, să nu ne oprim
ULUngureanu Luigi