Poezie
și plouă
1 min lectură·
Mediu
și plouă...
peste sufletul meu
cu picături reci de ploaie,
și nu ar fi pentru
prima dată când se întâmplă asta,
data trecută a plouat atât de tare,
încât sufletul meu s-a încecat în abis
și abia a putut ieși.
Acum două dăți
un tren plin de sulfete, îmi fugărea sufletul
ud, de ploaie, prin ploaie
dar am avut noroc,
pentru că cineva a pus nisip în deșert,
și nu mai plouă cu ploaie, plouă cu nisip,
iar trenul de sulfete în furtună s-a oprit
și am scăpat cu viață.
Mâine nu știu ce va fii, dar un lucru
știu sigur: plouă cu suflete peste sufletul meu,
în timp ce unii se fac că plouă,
alții nu știu unde să se mai ascundă
Opriti-vă!
prea multe corupții,
prea multe hoții,
Nu puteți să spuneți că nu plouă
Când peste toată țara plouă
Cu facturi și cu sărăcii !
001550
0