Poezie
Arta de a nu spune nimic
1 min lectură·
Mediu
Păsări albe ca niște eșarfe înnodate într-o dimineață de toamnă
firișoare de lumină albastră se infiltrează ușor ușor în fiecare celulă
mă desprind din corp să mă strecor pe lângă oamenii în negru
pentru o ultimă promenadă în același parc
iubesc la fel de nesățios natura
ca și cum as fi un microorganism util pentru viață
ascult aceeași muzică excentrică în căști
din dorința de a ignora claxoanele de mașini clopotul de biserică
subit cerul se închide în gri șobolan
mă așez pe aceeași bancă într-o stare meditativă de a scrie
voi ai mei să nu umeziți de tristețe batiste
îmbrăcați –mă cu flori de imortelă
vreau inima să-mi bată în trup de copil.
001.309
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ungureanu dorina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
ungureanu dorina. “Arta de a nu spune nimic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ungureanu-dorina/poezie/14038465/arta-de-a-nu-spune-nimicComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.