Udrea George

Privesc copacii înmuguriți, Oameni apăsați de griji, Pășind grăbiți pe aleile murdare Urmând mereu același drum— Drumul pavat cu speranțe deșarte. Ura arde mocnit in jurul meu Si văd Fum

Picură des și mărunt, Ca o ceață de apă, Șoptind ne-ncetat a pieire Molcom îngropând pentru sine Durerile vieții și cântecul ei Pe-o gamă monotonă Și disperant de tristă. Lacrimi de toamnă