Moartea-n papuci de casă

Pentru mine, moartea e profund nenaturală ;
e revoltătoare.
Nu o accept în ruptul capului,
de vreme ce mi-e dat să gândesc Infinitul.


Pentru soția mea, însă, moartea intră-n ordinea firii.
( În jurul ei, totul e-n ordine ;
printre dantele și porțelanuri care dau iluzia unei intimități protejate,
chiar și moartea își are sertărașul ei, cu intarsii domestice,
la care, deocamdată, nu e cazul să umblăm.)

Cu blândețea ei caracteristică, o acceptă
( și pe ea !)
așa cum e…





(volumul \"Tifla\" - 2004)