Tirlea Dan

Odata farmecul si inocenta copilariei sintetizate intr-un cring cu fragi, urmeaza o descriere paraboidala a destinului familial. De la o strofa la alta, observam o evolutie in timp, discreta, naturala.

Ai patruns in interiorul sufletului uman, ai decantat bine, ai reusit sa separi ceea ce este fals de ceea ce este autentic.Ti-ai ales un model de marca in persoana d-lui Dan Puric, pe care cred ca l-ai citit si inteles in profunzime. Ultimele cinci versuri sunt extrem de fericite.

...amprenta asupra lui.

Iubita ta are cheia rosturilor in viata, iar tu ai naturaletea de a extrage din aceste rosturi--sacrul.Este o frumoasa completare care va aseaza intr-un cosmos firesc si va da durata.

Da.Timpul care este si nu este.Este abstras din concret dar isi lasa amprenta pe el.

Tablouri care se deruleaza pe orizontala, ne spun cite ceva despre verticalitatea oamenilor. Traire simpla, sincera, exprimare sincera, circumscriu pina la urma, o lume dicreta, perena, de care unii dinte noi ne simtim legati.

O poezie care, dincolo de delicatetzea ideii, ascunde multa fortza,rabdare,vibratzie...\"la celalalt capat\", poate insemna un ciclu de lume.

Stavroghin, iubitul tau pana la identificare, marcat de masive prefaceri cosmice. Singuratate, maretie, prabusire-se plateste la scara mare. \"Un filosof... si-a acoperit fata cu ambele maini.\" Nu ti-a mai ramas decat sa inveti lectia intruparii, sa mai salvezi ce se mai poate salva. Un \"colaj foto din vremuri bune\" a ramas intact.