Poezie
Noaptea zeilor tăcuți
1 min lectură·
Mediu
Mă doare floarea din fereastră
Și lacrima din glasul tău,
Iar marea nu mai e albastră,
Și timpul parcă-mi e călău.
Mă doare anul ce-a trecut
Și primăvara ce-o să vină,
Tu ești dulceața din sărut
Și-a cerului sfântă lumină.
Mă doare noaptea care stinge
Ultima stea ce e pe cer,
Și soarele care atinge
Al timpului tăcut mister.
Mă doare clipa care moare
În umbra pașilor pierduți,
Chiar și nectarul dintr-o floare
Pe care n-ai știut s-o cruți.
Ați înțeles, mă dor atâtea,
Iar loc pentru dureri mai este,
Și îmi doresc să vină noaptea,
Să fiu a zeilor poveste.
0020
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Tipsie daniel constantin. “Noaptea zeilor tăcuți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tipsie-daniel-constantin/poezie/14201302/noaptea-zeilor-tacutiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
