Tinca Mihai-Paul

Respir cam greu... Ideile îmi sunt astăzi prea negre Respir cam greu, deși sunt tânăr... Nimic nu-mi mai dă undă verde Tot ce fac e: să mă supăr... Șansele erau odată lângă mine Priveam de

Ziua de azi Ziua de azi este desculță Ba mai mult, are o strungăreață Și râde beată, câini amuță Din zori, de dimineață! Ziua de azi e cu dichis E ruptă sau cioplită, nu-mi dau

Noaptea visului meu Într-un vârtej de clinchete nocturne Purtate de greieri, parcă cufundați în vodcă veche Ne răsăream unul pe altul, două turle Ce se iubesc din depărtări, nespus, fără

Poveste de iarnă Era un el și-o ea demult În gerul vesel plini de-uimire, Căci clipele ce-au petrecut Depășeau o simplă-nchipuire... Pierduți total, cuvintele uitate, Frig peste tot, îngheț

Gust de sare Idei ascunse-n umbră Pași, uitați în soare Fapte, cu gust de sare Trofee, pline de sudoare! Mașini, vânturi, vapoare Lumini, lanuri, tractoare Nemernici, grași,

De Crăciun Vin din cer colindători de toate felurile De la cetină, la frunze întârziate ruginii Cântă Crăciunul cuprins de toate dorurile Și de mult rodatele gânduri pământii... Apusurile

Elementul nu am chef Elementul nu am chef s-a făcut din nou prezent Nu muncești, nu ai, nu vrei să ai și stai... Trebuie de azi să fiu ceva mai atent Altfel bineînțeles că înțeleg că-i

Crăciunul azi Crăciunul a venit fără zăpadă. Tu porți un aer tropical, De-mi curg șiroaiele grămadă, Când râzi cu chipul tău oval! Zăpadă nu-i pe munți, pe brazi Doar norii-împodobesc cu

Vreau să-L îmbrățișez pe Dumnezeu Vreau să-L îmbrățișez pe Dumnezeu Să mulg tot cerul dintr-o îmbrățișare! Să curg, să râd, să fiu vesel mereu S-ajung să dau noroc cu domnul

Povestea nepoatei cu bunicul Într-o zi de vară la țară, nepoata stă la bunic de vreo câteva zile, venită în vacanță, „în provincie”, la bunicu... Bunicul, destul de puternic în mișcări și

Păcatul soarelui Dumnezeu ne iubește enorm Pe noi oamenii, ființe complexe Chiar și când timpurile dorm Dând în clocot de trăiri convexe! Toate au păcate pe Pământ În galaxii, în universul

Mica idilă Rup cu farurile noaptea, Mă îndrept înspre o ea Rup din cartea vieții-o filă Mai bifez un „x” pe grilă... Se face o umbră pe drum Apoi îi disting forma din fum O reped în

Capacul de sare Subțire mai fierbe dorința-n cazan Puținul acoperă din bine și dulce, Rămân din nou uimit: a mai trecut un an Ce se mai naște, la ce să mai pun cruce!? Loviturile –s

Gând noaptea Cândva trebuia să îți dau câteva motive Ca să pot să te miros așa cum vreau... Și ți le-am dat atunci, și a fost bine. Dar, vezi tu de-atunci pe gânduri stau... Aproape nu e zi

Sub spumă Gândurile sintetice stau sub spumă, Greșelile mele sau ale tale dor... Sub plapuma plină de trifoi sălbatic Ne spunem bancuri despre zei, Și zgâriem cu glasul liniștea de râs, Iar

Fata din tren Eram în tren și mă uitam prin geamul murdar La iarna ce s-a pus și poate văd vreo căprioară, Căzut pe gânduri, că și-atunci aveam un car Mă duceam la București, pentru-a nu știu

Episodul matinal Într-un episod matinal cu cearcăne negre Visam încă, deși trezit, la mirosul ei de busuioc Și-mi împleteau ielele gânduri în febre Mai tare să mă aprind, mai tare să iau

Ce facem noi cu luna mai? Ce facem noi cu luna mai? Ce facem noi cu viața asta? Ce e rămâi, ce e mai stai Ce facem noi cu luna mai? Ce facem noi cu luna mai? Ce e mireasma, ce e floare, Ce

Suflet pe plajă Norii stau neclintiți pictați pe orizont Păcat că timpul nu stă și el pictat la fel, Lângă o mare stătea pe nisip doar el Ce se lupta pe-ale gândurilor front... Curgea marea

Vreau să te sărut Vreau să te sărut pe suflet Să picuri fericire din tine Să râzi lacomă cu binele-n vene Tolănită pe dragostea mea, în buchet... Vreau să te sărut în noapte Să-mi curgă

Sentiment de timp Fierb lacrimi în cazan de fontă Respir aburii grei cu nesaț... Mă angajez din nou la luptă Iar cu moartea-s braț la braț! Mai ieri, speram să mă desprind Dintr-o lume