Poezie

Trebuie

1 min lectură·8 martie 2017

Mediu

Lasă joaca, tu nu știi?

Oamenii mari nu greșesc

Visele mici, de copii

Sunt departe, eu trăiesc...

Zilele se scurg la vale

Dealul meu e tot mai mic,

Câinii rod doar oase goale

Însă iarba, n-a venit!

Am scăpat dintr-o prăpastie

Și-am ajuns direct în vârf

Aerul era prea tare

Iar pe nori eu făceam surf...

Chiar nu vezi, nu înțelegi!

TREBUIE să mergi pe aici

Asta au făcut și alții,

Iar acum sunt și bunici.

Suntem noi, adică unul,

Rătăcit și fără glas.

Dacă tu mai scapi săpunul,

Nu voi face nici un pas!

Fericirea va veni, dar nu azi,

Căci nu se poate.

Sigur mâine, când vei ști,

Că petalele sunt moarte.

Mor și eu ca să observi

Că pământul are viață,

Urlă-n fiecare clipă

Și-n roua de dimineață.

Poate vrei, pe internet,

Să găsești răspuns la toate,

Am găsit ceva concret

Uită tot, mergi mai departe!

001.269

Țenche Mircea. “Trebuie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tenche-mircea/poezie/14104176/trebuie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.